Sah cu Ceausescu

Aici veti gasi cele mai interesante subiecte ale sportului mintii!Nu ezitati sa intrati in misterioasa si tulburator de frumoasa lume a sahului! Sa aveti in fiecare zi pofta de viata si de sah!

Probleme de metodologie în formarea jucătorilor de şah (21)

Posted by ceausescuiulian on November 9, 2009

Pentru a afla cum vă puteti procura METODOLOGIA ANTRENAMENTULUI SAHIST si a vedea tabla sa de materii, daţi click aici

Aici puteţi revedea capitolele anterioare din

Probleme de metodologie în formarea jucătorilor de şah de Volodia Vaisman, antrenor şi maestru internaţional

La cererea noastră, cunoscutul antrenor franco-român a acceptat să ne dezvăluie câteva din «secretele» formării jucătorilor de şah, desprinse din lucrarea sa fundamentală «Metodologia antrenamentului şahist», pe care am avut deja plăcerea s-o prezentăm pe site-ul nostru. Experienţa lui ca antrenor şi jucător ne-ar putea ajuta să inţelegem mult mai bine anumite concepte şi fenomene din lumea şahului, subiecte extrem de delicate şi de negăsit în vreo altă carte de specialitate.

volodea_t3Profunzimea analizelor făcute de el in domeniul antrenoratului, se regăseşte şi în aceste articole bine fundamentate, finisate cu minuţiozitate şi talent literar.

In ceea ce ne priveşte, suntem convinşi că impărtăşirea din experienţa şi ştiinţa de o viaţă a maestrului antrenor este un lucru îmbucurător şi sperăm că fiecare din voi va găsi o bună parte din răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi. Căci formarea şi perfecţionarea tinerilor generaţii de jucători şi jucătoare este o treabă lungă şi anevoioasă, care nu poate fi realizată decât de câtre animatori şi antrenori talentaţi şi bine pregătiţi, dotaţi de concepţii metodologice sănătoase şi temeinice. Serialul va continua câteva luni bune, cel puţin o dată pe săptămână . Cred că acest lucru trebuie să ne bucure, mai ales că mulţi dintre cititorii şahisti au pus intrebări şi probleme de această natură pe blog. Aşteptăm deci părerile voastre pentru a putea continua această inedită experienţă.

Studiul jocului de mijloc

Dacă deschiderea se ocupă esenţial de mobilizarea forţelor şi pregătirea condiţiilor necesare, jocul de mijloc începe cu ruptura echilibrului şi declanşarea adevăratei lupte. În funcţie de natura şi rezultatele deschiderii, atitudinea celor doi adversari poate să se precizeze astfel:

  • tactico-combinativă, unde jucătorul se lansează, cât mai repede posibil dar şi cu riscurile pe care  aceasta le  incumbă, la asaltul meterezelor regelui advers.
  • strategico-manevrieră, unde abordarea poziţiei adverse este mult mai prudentă, jucătorul propunându-şi să obţină întâi anumite avantaje de ordin poziţional.
  • technico-simplificatoare, unde evitând riscurile şi complicaţiile, se urmăreşte realizarea de schimburi avantajoase şi trecerea directă într-un final complex. Evident, alegerea poziţiilor şi a mijloacelor nu este niciodată rodul întâmplării: uneori este varianta de deschidere care îşi continuă ideile, alteori este adversarul care preferă să schimbe direcţia jocului; de aceea, jucătorul trebuie să fie întotdeauna extrem de atent înainte de a se angaja într-o situaţie cu temă impusă care nu-i convine.

Dacă astăzi cunoaştem multe lucruri asupra deschiderilor, jocul de mijloc rămâne faza cea mai complexă, deci mai greu de studiat. Şi, pentru a ne veni în ajutor, specialiştii au încercat să găsească diverse modalităţi pentru:

  • a aprecia variantele de deschidere în funcţie de structurile care rezultă în continuarea partidei.
  • a sistematiza jocul de mijloc ţinând cont  de diferitele  caracteristici: structuri de pioni, raport material existent pe tablă, amplasamentul regilor, mijloacele  strategice sau tactice utilizate etc.
  • a analiza  poziţiile din jocul de mijloc în legătură  cu psibilităţile de a trece în anumite  finaluri.

Încetul cu încetul, s-a strâns şi sistematizat un bun număr de situaţii  comportând  elemente strategice şi  tactice comune, al cărui studiu – prin magia analogiei creatoare – ne va ajuta să rezolvăm mai bine problemele care pot surveni într-o partidă de şah.

Orice jucător de şah trebuie să se obişnuiască să-şi ducă lupta cu tot ceea ce are mai bun. Tehnic, aceasta trece printr-o abordare şi analiză corectă a poziţiilor, elaborarea celor mai bune planuri de joc, calculul precis al variantelor şi luarea deciziilor adecvate. Deciziile sale pot avea un caracter precis: ce trebuie să facem în mod concret? şi metodic: în ce fel  trebuie acţionat?

Este evident că atacul şi combinaţiile atrag mai mult din cauza caracterului lor spectaculos, a simplicităţii lor relative, a rezultatului rapid şi coercitiv. Această manieră de joc dezvoltă orientarea promptă pe tablă, fantezia în idei, curajul riscului, exactitudinea calculului etc. Pe de altă parte, arta aprecierilor  profunde, aptitudinea de a elabora  planuri, tehnica  manevrelor şi realizarea avantajelor etc., vin încetul cu încetul, după mulţi ani de studiu şi de practică. Iată de ce, anumiţi specialişti recomandă învăţarea prioritară a jocului tactic înaintea celui poziţional-strategic pretextând, pe de o parte, că jucătorul care ar proceda invers ar putea să se eternizeze într-un anumit dogmatism poziţional cu  omisiuni şi greşeli  de ordin  tactic; pe de altă parte,  putem rămâne un bun jucător de atac fără a studia prea mult strategia, dar nu putem deveni un bun strateg  fără a cunoaşte rudimentele tactice căci trebuie să găsim  şi să contrăm atacurile adverse  sau să ne concretizăm  avantajele de poziţie pe cale  combinativă.

Marea majoritate a tinerilor preferă violenţa atacurilor şi spectaculozitatea mijloacelor tactice, dar un jucător complet nu se poate forma decât trecând prin întreaga ştiinţă şahistă. Practica ne arată că, la fiecare nivel, trebuie trecut printr-un anumit buchet de cunoştinţe, atât strategice cât şi tactice. Şi preferinţa pentru anumite poziţii sau un mod de a juca se va preciza încetul cu încetul, începând cu alegerea, instinctivă sau vrută, a sistemelor de deschidere de jucat.

Pe măsura  modificării  repertorului sau a stilului de joc, putem lărgi aria studiului şi să atacam şi alte poziţii sau strategii în jocul de mijloc. Acest proces  de căutare, de tranziţie şi de evoluţie nu trebuie practic să se oprească niciodată căci idealul şi perfecţiunea în şah sunt imposibil de atins.

Personal, am fost şi voi rămâne  partizanul unei viziuni globale ale partidei de şah. Astfel, mecanismele tactice n-au  frontiere căci unele trec deseori dintr-un stadiu în altul. Să luăm, de exemplu, atacul combinat nebun + cal pentru a face mat un rege alb pe coloana h  printr-un Cg3+, posibil în orice  moment al primelor etape  ale partidei de şah.

A.Anderssen – M.Lange (Breslau 1859)

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Cd4 4.Cxd4 exd4 5.Nc4 Cf6 6.e5 d5 7.Nb3 Ng4?! 8.Ne3 Ce4 9.0-0 d3 10.fxg4? (10.De1! refuta aventura negrului, în timp ce acum se declanşează mecanismul nostru tactic:) 10…Nc5+! 11.Rh1 Cg3+! 12.hxg3 Dg5 13.Tf5 h5!! (adevărata  poantă) 14.gxh5 Dxf5 15.g4 (se pare că albul a evitat matul pe coloana h, totuşi era  posibil: 15…Txh5+ 16.gxh5 De4! 17.Df3 Dh4+ 18.Dh3 De1+ 19.Rh2 Ng1+ etc.) 15…Df2 16.g3 Dxg3 17.Df1 Dxg4 (0-1)

V.Redlich-Treumann (1962) 1.e4 e6 2.b3 d5 3.Nb2 Cf6 (la 3…dxe4 4.Cc3 Cf6 5.De2 etc. dar 3…c5 !?) 4.e5 (poate 4.exd5!?) 4…Cg8 5.f4 (5.g3 era deasemenea posibil) 5…c5 6.Cf3 Cc6 7.Ne2 Cge7 8.0-0 h5 9.Cc3 Cf5 11.Nd3 g6 11.a3?! h4 12.Rh1? Cg3+! 13.hxg3 hxg3+ 14.Rg1 c4 15.Ce2 Nc5+ 16.Ced4 Cxd4 Nxd4 17.Nxd4 Nxd4+ 18.Cxd4 Dh4 (0-1)

E.Grünfeld – C.Torre (Baden- Baden 1925)

1.d4 e6 2.Cf3 f5 3.g3 Cf6 4.Ng2 d5 5.0-0 Nd6 6.c4 c6 7.Dc2 0-0 8.b3 Ce4 9.Nb2 Cd7 10.Ce5?! Df6 11.f3 Cxe5 12.dxe5? (trebuia intercalat  12.c5 Nc7 etc. căci acum figurile negre se dezlânţuie:) 12…Nc5+ 13.Rh1 Cxg3+! (0-1)

U.Bönsch – P.Stefanov (Bucureşti 1981)

1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 a6 5.Nd3 Cf6 6.0-0 d6 7.Cc3 Ne7 8.f4 b5 9.Df3 Nb7 10.a3 h5!? 11.Rh1 Cbd7 12.Nd2 h4 13.b4?! Ch5 14.a4? (deşi nebunul negru nu este pe postul lui, deschiderea  coloanei h este deja posibilă:) 14…Cg3+! 15.hxg3 hxg3+ 16.Rg1 Nf6! (poanta care face posibilă venirea damei: 17.Cce2 Nxd4+ 18.Cxd4 Th1+! etc.+-) 17.Cde2 Nxc3 (şi mai frumos ar fi fost 17…Nd4+! etc.) 18.Tfd1 Nxd2 (la 19.Txd2 Db6+) 1-0

U.Bönsch – V.Vaisman (Halle 1976)

1.Cf3 d6 2.d4 f5 3.g3 Cf6 4.Ng2 g6 5.0-0 Ng7 6.c4 0-0 7.Cc3 c6 8.b3 Ch5!? 9.Nb2 f4(un contrajoc rapid dar poziţional puţin justificat)  10.d5 c5 11.Cg5! Nxg3 12.fxg3?! (mai natural ar fi fost 12.hxg3 dar albul vrea să folosească coloana f) 12…Nd4+ 13.Rh1 e5 14.Txf8+ Dxf8 15.Dd2 (nu-şi dă seama de cursă…) 15…Cxg3+! (cu încheierea   16.hxg3 Dh6+ 17.Nh3 Nxh3 etc.) 0-1

J.F.Gilles – V.Vaisman (Clermont Ferrand 1985)                             

1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 a6 5.Nd3 d6 6.0-0 Cf6 7.De2 Cbd7 8.Rh1 Dc7 9.f4 Ne7 10.Cc3 h5!? 11.a4 h4 12.a5 Ch5 13.Ne3 Cdf6! 14.Cf3 Nd7 15.e5?! Dxe5 16.fxe5 Cg4 17.Nb6? (albul nu-şi dă seama de insecuritatea regelui lui) 17…Cg3+! 18.hxg3 hxg3+ 19.Rg1 Nc5+ 20.Cd4 Dxb6! (cu ideea 21.axb6 Nxd4+ etc.) 1-0

D.Anic – D.Rogic (Cannes 1999)

1.Cf3 d5 2.g3 Ng4 3.Ng2 Cd7 4.c4 e6 5.d4 Cgf6 6.0-0 c6 7.Nf4 Ne7 8.Cbd2 0-0 9.Te1 h6 10.e4 Ch5! 11.Ne3 dxe4 12.Cxe4 f5! (un contrajoc  subestimat de către alb) 13.Cc3 f4 14.Nd2 fxg3 15.fxg3? (aceeaşi reluare imprudentă) 15…e5! 16.dxe5 Nc5+ 17.Rh1 Cxg3+! (sacrificiul care deschide poziţia regelui alb) 18.hxg3 De8 19.Ne3 Dh5+ 20.Rg1 Txf3! (complementul indispensabil: 21.Nxf3 Nxf3 22.Dxd7 Dh1+ 23.Rg2 Dg2#) 21.Nxc5 Txg3 22.Dd2 Cxc5 23.Te3 Nf3 24.Txf3 Dxf3 25.Tf1 De3+ 26.Df2 Tf8 27.Dxe3 Txf1+ 28.Rxf1 Txe3 (0-1)

R.Haas – H.Wolf (Viena 1912)

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0-0 Cxe4 6.d4 b5 7.Nb3 d5 8.Cxe5 (evită marile analize de după 8.dxe5 Ne6 etc.) 8…Cxe5 9.dxe5 Nb7 (mai simplu este 9…c6 10.Ne3 Ne7 11.c3 0-0 12.f3 Cc5 13.Nc2 Ce6 14.Dd3 g6 15.Nh6 Cg7 etc. =) 10.Ne3 (sau 10.c3 Ne7 11.Cd2 Cc5 12.Nc2 etc.) 10…Nc5 11.Dg4?! (contând pe atotputernica damă..) 11…Nxe3 12.Dxg7? (o mutare «intermediairă» care permite o  contra-combinaţie devenită clasică:) 12…Dg5! 13.Dxh8+ Re7 14.Dxh7 Nxf2+ 15.Rh1 (la 15.Txf2 Dc1+16.Tf1 De3+ 17.Rh1 urmează manevra binecunoscută: 17…Cf2+ 16.Rg1 Ch3+ 17.Rh1 Dg1+ 18.Txg1 Cf2#) 15…Tg8 16.Dh3 Nc8 (se putea deasemenea juca 16…d4 17.Ca3 Dxg2+! 18.Dxg2 Cg3+ 19.hxg3 Th8# Honan-Mardle, corr.1959) 17.Df3 Cg3+! 18.hxg3 Th8+ (0-1)

H. Johnsohn – S. Herland  (Bucuresti 1907)

1.e4 e5 2.Cc3 Cf6 3.Nc4 Cxe4 4.Dh5!? (alte mutări sunt aici 4.Cxe4 si 4.Nxf7+) 4…Cd6 5.Nb3 (5.Dxe5+ De7=) 5…Cc6 (mai simplu este 5…Ne7) 6.Cb5 g6 7.Df3 De7 (sau 7…f5 8.Dd5 De7 9.Cxc7+ Rd8 10.Cxa8 b6 si aici: 11.Cf3, 11.d3 sau 11.Cxb6) 8.Cxc7+ Rd8 9.Cxa8 b6 10.Ce2 Nb7 11.Cxb6 axb6 12.0-0 Cd4 13.Dd3 Dg5 14.f3 C6f5 15.Cxd4 Nc5 16.c3 exd4 17.Rh1 (trebuia blocat cu 17.c4) 17…Te8 18.Nxf7? (permite combinatia următoare) 18…Cg3+! 19.hxg3 Dh5+ 20.Rg1 dxc3+ 21.De3 cxd2 (la 22.Nxd2 Txe3 etc.) 0-1

M.Becker – T.Bruckner (Germania 1986)

1.e4 e6 2.d4 d5 3.e5 c5 4.c3 Cc6 5.Cf3 Nd7 6.Ne2 f6 7.0-0 fxe5 8.Cxe5 Cxe5 9.dxe5 Dc7 10.f4? (merita atenţie 10.c4!?) 10…0-0-0 11.Ne3 Ce7 12.Ca3 g5! 13.Cb5?! Nxb5 14.Nxb5 Cf5 15.Nd2 c4! 16.Na4 Nc5+ 17.Rh1 g4 18.Nc2? (trebuia dată calitatea prin 18.Dxg4 h5 19.Df3 h4 20.h3 Cg3+ etc. căci acum  se realizează schema de mat  bine cunoscută:) 18…Cg3+! 19.hxg3 Dg7 20.f5 Dg6!! (0-1)

Isijk – D.Volpinari (Monaco 1995)                                                         

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cf3 c5 4.d5 exd5 5.cxd5 d6 6.Cc3 g6 7.e4 Ng7 8.Ne2 0-0 9.0-0 Te8 10.Cd2 Ca6 11.Nxa6?! bxa6 12.Dc2 (un talmeş-balmeş, în timp ce 12.f3 Nd7 13.a4 Ch5 14.Cc4 pare acceptabil) 12…Tb8 (mai concret este 12…Nd7 sau 12…Ch5) 13.Tb1 Nd7 14.a4 Tb4 15.b3 De7 16.f3 Ch5 17.Cc4 Nd4+ 18.Ne3? (pierde fortat:) 18…Txc4! 19.bxc4 Nxe3+ 20.Rh1 Cg3+! (în loc să se mulţumească  de avantajul său material, negrul combină) 21.hxg3 Dg5 22.Tf2 Dxg3 23.Cd1 Nd4 24.Tb7? Nh3! (cu ideea: 25.gxh3 Dxh3+ 26.Rg1 Te5 etc.) 25.Dd2 Nxg2+! 26.Txg2 Dh3+ 27.Th2 Df1 #  (0-1)

N.V.Krogius – L.Stein (Kiev 1960)                                       

1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 4.e4 0-0 5.Ne2 d6 6.Cf3 e5 7.d5 h6 (mai cunoscute  sunt aici: 7…Cbd7, 7…a5 et 7…c5 ) 8.0-0 Ch7 9.Ce1 Cd7 10.Cd3 f5 11.f3 (un alt plan începe cu 11.exf5 gxf5 12.f4 etc.) 11…f4 12.b4 (atac si contratac, strategii  esenţiale în acest tip de poziţii unde primează rapiditatea şi periculozitatea actiunilor) 12…Tf7 13.c5 Cdf6 14.c6 bxc6 15.dxc6 Ne6 16.b5 Nf8 17.Cb4 d5! (pentru a intra piesele sale în joc: 18.exd5 Nc5+ 19.Rh1 Nf5  etc.) 18.Cbxd5 Nc5+ 19.Rh1 Ch5 20.De1 Cg3+! 21.hxg3 Dg5 22.g4 h5 23.g3 hxg4 24.Rg2 Taf8 25.Nd2?! (25.Th1 era indispensabil pentru a interzice manevra următoare) 25…Dh6! 26.Th1 Dg7 27.gxf4 exf4 28.Td1 g5 29.e5 (eliberează câmpul în  varianta: 29…gxf3+ 30.Nxf3 g4 31.Ne4 etc.) 29…Dxe5 30.fxg4 Dxe2+!! (un sacrificiu neaşteptat care nu poate fi acceptat: 31.Cxe5 Nxd5+ 32.Rh3 Cf6 sau 32.Rf1 f3 etc.) 31.Dxe2 f3+ 32.Dxf3 Txf3 33.Thf1 Nxg4 (piesele negre colaborează foarte bine şi este din ce în ce mai greu de parat toate ameninţările) 34.Ce4 Nh3+ 35.Rh3 Txf1 36.Txf1 Nxf1 37.Cxc5 Tf2+ 38.Rg1 Txd2 39.Cxc7 Nh3 40.a4 Tg2+ 41.Rh1 Cf6 42.a5 Cg4 43.Ce4 Te2 (0-1)

J. Elbilia A. Shirov  (Franţa 1993)

1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 4.e4 d6 5.f4 0-0 6.Cf3 c5 7.d5 b5 8.cxb5 a6 9.bxa6 Da5 (sau direct 9…Nxa6 etc.) 10.Dd2?! (o mutare artificială)  10…Nxa6 11.e5 Cfd7 12.e6 Cb6 13.Nxa6 Dxa6 14.exf7+ Txf7 15.Cg5 Tf5 16.De3 (Albul are probleme cu dezvoltarea)  16…C8d7 17.Ce6 Ne5!? (cu ideea 18.fxe5 Txe5  19.Ce4 Cf6 etc.) 18.Cc7 Da5 19.Cxa8 Cxd5 20.Dd2 Cxc3 21.0-0 (in sfarsit, dar…) 21…Nd4+ 22.Rh1 Ce4!! (la 23.Dd3 Db5 sau direct 23.Dxa5 Cg3+ 24.hxg3 Th5 mat)  (0-1)

J.Santa Torres – A.Strikovic (New York 1988)                                

1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 4.e4 d6 5.Cf3 0-0 6.Ne2 e5 7.d5 a5 8.Ng5 h6 9.Nh4 Ca6 10.Cd2 De8 11.0-0 Nd7 12.b3 Ch7 13.f3 h5 14.a3 Nh6 (nebunul se pregăte şte să intervină) 15.Nf2 De7 16.Dc2 h4 17.Tab1 Nf4! 18.Tfd1 Dg5 19.Nf1 Cf6 20.b4 axb4 21.axb4 Ch5 (apoi, calul se pune în poziţie…) 22.c5? Dxc5 23.bxc5 Cxc5! 24.Nxc5 (altfel albul pierde  un pion important, dar acum mecanismul  combinaţiei este gata:) 24…Ne3+ 25.Nxe3 Dxe3+ 26.Rh1 Cg3+! 27.hxg3 hxg3 (în faţa ameninţării Dh6+, nu salvează 28.f4 din cauza 28…Rg7! urmat de Th8+)   1-0

Podolnyi – V.Panov (Moscova 1939)                                          

1.d4 Cf6 2.c4 c5 3.d5 e5 4.Cc3 d6 5.e4 Ne7 6.Nd3 0-0 7.Cge2 Ce8 8.Cg3 Ng5 9.0-0 g6 10.a3 Cd7 11.Tb1 Cg7 (fiecare îşi pregăteşte străpungerea sa: b2-b4, respectiv f7-f5) 12.Cb5 Ne7 (mai logic ar fi fost desigur 12…Nxc1 dar un presentiment îl împinge pe negru să-şi păstreze nebunul) 13.f4 a6 14.Cc3 exf4 15.Nxf4 Ce5 16.Nxe5 dxe5 14.b4? Cxb4 18.axb4 a5! 19.bxa5 Txa5 20.Dc2 Nc5+! (nebunul şi-a găsit  diagonala sa…) 21.Rh1 Dh4 22.Cce2 b6 23.Cg1 De7 24.Cf3 f5 25.Ta1 Txa1 26.Txa1 f4 27.Cf1 g5 28.Db2 g4! (cu pretul unui pion, negrul a accelerat edificarea elementelor combinaţiei…) 29.Cxe5 Ch5! 30.Cc6 Dh4 31.Ta7 Tf6! 32.Ce7+ Rf8 33.Cxc8 (…în timp ce albul nu-şi dă seama de nimic) 33…Cg3+! 34.Cxg3 Dxh2+! (cu încheierea 35.Rxh2 Th6+) 0-1

Beneficiul instructivformativ al oricărui exemplu este cu atât mai  important cu cât, plecând din diferite deschideri şi traversând  jocuri de mijloc diverse şi variate, că putem ajunge de fiecare dată în acelaş tip de final. Îată un exemplu instructiv ale acestor metamorfoze insolite care se pot  produce într-o partidă de şah:

S. Flohr – M.Vidmar (Nottingham 1936)

1.c4 e6 2.Cc3 d5 3.d4 Cf6 4.Ng5 Ne7 5.e3 0-0 6.Cf3 Cbd7 7.Dc2 (alte mutări sunt aici: 7.Tc1, 7.Nd3, 7.cxd5 etc.) 7…c5 (cel mai ambiţios, fată de 7…Te8, 7…h6, 7…c6, 7…a6 etc.) 8.cxd5 (interesant este deasemenea  8.Td1 sau 8.0-0-0 etc.) 8…Cxd5 9.Nxe7 Dxe7 (dacă 9…Cxe7 10.0-0-0 cxd4 11.Txd4 etc.) 10.Cxd5 exd5 11.Nd3 g6 12.dxc5 Cxc5 13.0-0! Ng4 (mai prudent este 13…Nd7 sau 13…Ne6 etc.) 14.Cd4 Tac8 (mai  interesant este 14…Tfc8 15.Tac1 etc.) 15.Dd2 (mai precis este aici: 15.Tac1 Dg5 16.Ne2 Ce6 17.Dxc8 Txc8 18.Txc8+ Rg7 19.f4 Dh4 20.Cxe6 Nxe6 21.Tc3 etc. Hort-Balachov, URSS 1981) 15…a6 (mai bun este 15…Ce4 16.Da5 Cc5 17.Ne2 b6 18.Da3 Nxe2 19.Cxe2 Db7 etc.= Lilienthal-Kan, URSS 1937) 16.Nc2 Dg5 17.f3 Nd7 18.Tfe1 Tfd8 19.Tad1 Df6 (deschiderea terminată, albul păstrează un mic avantaj din cauza slăbiciunii izolanului d5 bine blocat; manevrele următoare  reprezintă un model pentru acet gen de poziţii) 20.Nb3 Na4! 21.Nxa4 Cxa4 22.Tc1 Cc5 23.Ted1 Db6 24.Ce2! Cd7 (contra-slăbiciunea  de la e3 cerea 24…Ce6 25.Txc8 Txc8 26.Cc3 Cc7 =) 25.Dd4! Dxd4 26.Cxd4 Ce5 27.b3 Rf8 28.Rf1 Txc1?! (în locul mutării simple 28…Re7, o  operaţie de schimb  dubioasă care forţează un final inferior) 29.Txc1 Cc6? 30.Cxc6 Tc8 31.Tc5 (31.Re2! câştiga un tempo căci dacă 31…Txc6 32.Txc6 bxc6 33.b4 Re7 34.Rd3 Rd6 35.Rd4 etc.+-) 31…bxc6? (trebuia reluat 32…Txc6, de exemplu: 32.Txd5 Tc2 etc. sau 32.Txc6 bxc6 33.b4 Re7 34.Re2 Rd6 35.Rd3 c5 etc.=) 32.Re2 Re7 33.Rd3 Rd6 34.Ta5 Ta8 35.Rd4 f5 36.b4 Tb8? (era mai bine de încercat degajarea turnului său pentru a obţine contrajoc: 36…Rc7 37.Rc5 Rb7 38.Rd6 Te8 39.Ta3 g5! – dacă 39…d4 40.exd4 Te2 41.Tc3 Txg2 42.Txc6 Txh2 43.a4 g5 44.Tc7+ Rb7 45.Tg7! etc.- si aici: 40.g3 g4! 41.f4 – la 41.fxg4 fxg4 42.Tc3 Tf8 etc.= – 41…Te4 42.Tc3 Tc4 etc. sau 40.Tc3 f4 41.exf4 gxf4 42.Txc6 Td8+ 43.Rc5 d4 44.Te6 d3 45.Te1 Tg8 etc.=) 37.a3 Ta8 (am ajuns într-un final de turn, cu un dinamism evident al pieselor albe  contra  pasivităţii celor negre. Următoarea străpungerea de pion a devenit clasică:)

v1 38.e4! (pentru a slăbi şi mai mult pionii negri şi a permite trecerea pe flancul regelui) 38…fxe4 29.fxe4 dxe4 40.Rxe4 Ta7? (aceeaşi tactică pasivă deşi era vital de a-şi activa piesele prin 40…Rc7, de exemplu: 41.Rf4 Tf8+ 43.Rg3 Rb6 etc. sau 41.h4!?Rb6 42.g4 poate 42.Rf4!? 42…Tf8 43.h5 etc.sau 41.Te5 Rb6 42Te7 a5 43.Txh7 axb4 44.axb4 Ta4 45.Tg7 Txb4+ 46.Rf3 Th4 47.h3 Th6 48.Rg4 c5 49.Rg5 Th8 50.Txg6+ Rb5 51.Tg7 c4 52.h4 Tc8 etc.)

41.Rf4 h6 (după 41…Te8 42.Rg5 Ta7 43.Rh6 Re6 44.g4 Rd6, albul are două posibilităţi: 45.g5 Re6 46.a4 Tb7 47.Txa6 Txb4 48.Txc6+ Rf7 49.Tc7+ Re6 50.Txh7 +-  şi 45.h4 Re6 46.h5 gxh5 47.gxh5 urmat de Tg5-g7 etc.+-) 42.h4! Re6 43.Rg4 Ta8 44.h5! g5 (sau 44…gxh5+ 45.Rxh5 Tg8 46.g4 Rd6 47.Txa6 etc.+-) 45.g3! Ta7 46.Rf3! Ta8 47.Re4 Ta7 48.Rd4 Rd6  49.Re4 Re6 50.Te5+! (forţează barajul…)  50…Rd6 (dacă 50…Rf6 51.Tc5 Tc7 52.Ta5 Ta7 53.Rd4 Re6 Rc5 etc.+-) 51.Te8! c5 52.Td8+! Rc6 (dacă 52…Rc7 53.Th8 cxb4 54.Th7+! Rb6 55.Txa7 Rxa7 56.axb4 Rb6 57.Rf5 etc. +-) 53.Tc8+ Rb6 54.Txc5 Th7 55.Te5 (căştiga deasemenea 55.Rf5 etc.) 55…Rc6 56.Te6+ Rb5 57.Rf5 Tf7+ 58.Tf6 (1-0)

P. Nikolic – S. Movsesian (Polanica Zdroj 1996)

1.d4 e6 2.Cf3 c5 3.g3 cxd4 4.Cxd4 a6 5.Ng2 Cf6 6.0-0 d5 (după 6…Dc7, albul poate alege între 7.Cb3, 7.e4, 7.b3 etc.) 7.c4 dxc4 8.Da4+ Cd7 9.Dxc4 Cb6 10.Db3 e5 11.Cf3 Ne6 12.Dc2 Tc8 13.Cc3 Dc7 14.Cg5!? Nd5 15.Nh3 Td8 16.Ne3 Nc6 17.Tad1Txd1 18.Txd1 Cc4 19.Nc1 Cd6 (în timp ce negrul mai are de scos nebunul său de rege şi să rocheze, albul este deja gata pentru jocul de mijloc) 20.Cd5?! (un «înainte» pueril care nu face decăt să piardă timp) 20…Da5 21.Cc3 (21.Cxf6+ gxf6 nu aducea nimic) 21…Ne7 22.Ng2 Nxg2 23.Nxg2 Dc5? (dece să nu rocheze?) 24.Da4+!? Dc6+ 25.Dxc6+ bxc6 26.Cf3 Cd7 27.b3 f6 28.Ca4 Rf7 29.Na3 Re6 30.Ce1 Cb7 31.Nxe7 Rxe7 32.Cc2 Cbc5 33.Cxc5 Cxc5 34.Ce3 Ce4 35.Cf5+ Rf7 36.Rf3 Cg5+ 37.Re3 g6 38.Cd6+ Re7 39.Cb7 Ce6 40.Tc1 Tc8 41.Tc4 Tc7 42.Cc5 Cxc5 43.Txc5 Rd6 44.Ta5 Ta7 (încetul cu încetul, albul a forţat acest final  «à la Flohr», cu  diferenţa că, pionul negru fiind la e5, străpungerea se va efectua cu pionul f) 45.g4 h6 46.h4 Ta8 47.b4 Ta7 48.a3 Ta8 49.Rd3 Ta7 50.e3 Ta8 (negrul nu poate decăt să aştepte).

v2 51.f4! exf4 52.exf4 Rc7!? (ideea de apărare pe care Vidmar n-a  sezizat-o în partida anterioară) 53.h5! gxh5 (dacă 53…g5 54.Re4 sau 54.Tf6 etc.) 54.Txh5 Tg8 55.Th4 Rd7 (istoria se repetă: piese active contra piese pasive şi pioni  grupaţi contra pioni împrăstiaţi) 57.Rf3 Th8 58.Th5 Th7 59.Rg3 Td7 60.Ta5! Ta7 61.Rh4 Rf7 62.Rh5 Rg763.f5 Rh7 64.Tc5 Tc7 65.a4! (manevra finală căci 65…Tb7 66.Txc6 Txb4 67.Txa6 etc. +-) 65…Rg7 66.b5 axb5 67.axb5 Tb7 68.bxc6 Tc7 69.Tc1 Tc8 (sau 69..Rh7 70.Tb1 Txc6 71.Tb7+ etc.+- ) 70.c7 Rf7 71.Tc6 Rg7 72.Rh4 Rf7 73.Rg3 (regele alb se îndreaptă spre pionul său în timp ce omologul său negru nu poate să se apropie fără să piardă cei doi pioni ai săi) 1-0

J. Speelman – C. Lutz (München 1992)                                             

1.Cf3 c5 2.c4 Cc6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 e6 6.a3 (mai bine este aici: 6.g3 sau 6.Cdb5 etc.) 6…Ne7 (alte posibilităţi sunt: 6…Dc7, 6…a6, 6…d5, 6…Nc5 si 6…Cxd4 7.Dxd4 b6 etc.) 7.Nf4!? (mai cunoscut este 7.e4 0-0 si aici: 8.Cb3, 8.Cf3, 8.Ne2 etc.) 7…d5 8.cxd5 Cxd5 9.Cxc6 bxc6 10.Nd2 Nf6 (este deasemenea posibil 10…0-0 sau 10…Tb8 etc.) 11.Dc2 Tb8 12.e4 0-0 (si nu 12…Db6?! 13.Ca4 Db3 14.Dxb3 Txb3 15.0-0-0! etc.) 13.Nd3 h6 (din nou, dacă 13…Cxc3 14.Nxc3 Nxc3+ 15.Dxc3 Dd5 16.0-0-0! etc.) 14.0-0 Db6! 15.Tab1 Na6! 16.Nxa6 Cxc3!? (pentru a evita 16…Dxa6 17.Ce4 Ne7 18.Cc5 etc.) 17.Nxc3 Nxc3 18.Dxc3 Dxa6 19.h3 Tfd8 20.Tfd1 Db6 (poziţia este evident egală si, pentru spera ceva, albul trebuie să continue  simplificările) 21.Txd8+ Txd8 22.Tc1 Td5 23.b4! Td6? (trebuia  continuat trocul de pioni prin 23…Da6! care amenintă Td3 etc.) 24.Dc5! Dxc5 (dacă 24…Dc7 25.b5 sau 24…Dd8 25.Dxa7 dar era mai bine de jucat 24…Db8) 25.Txc5 Td3?! (era preferabil de a-şi aduce căt mai repede regele) 26.Ta5 Td7 27.g4 Rf8 28.Rg2 Re7 29.f4 Rd8 30.Rf3 (regele negru va veni în ajutorul pionilor săi slabi şi nu-i uşor de pregătit o străpungere eficace.Poate trebuia încercat 30.h4!? Rc8 31.g5 hxg5 32.hxg5 Rb7 33.Rf3 Rb6 34.g6! etc.) 30…Rc8

 

v3_
31.f5?! (din nou trebuia pregătit g4-g5) 31…exf5 32.Txf5 Rb7 33.h4 Rb6 34.h5 Te7 35.e4!? Td7 36.Re3 Te7 37.Tc5 Td7 38.g5!? hxg5 39.Txg5 f6 40.Tg1 (dacă turnul alb rămâne pe orizontala 5a, atunci  40…Td1 activându-se contra  pionilor adversi) 40…Rb5! (este clar că albul n-a obtinut nimic) 41.Tc1 Ra4 42.Tc3 Td1! (obligă forţarea schimburilor). 43.Txc6 Rxa3 44.Tc7 Tg1 45.Txa6+ Rxb4 46.Tf7 Rc5 47.h6 gxh6 48.Txf6 Te1+ (si, în fata perspectivelor: 49.Rd3 Td1+ 50.Re2 Td6 + sau 49.Rf4 Tf1+ 50.Re5 Txf6 51.Rxf6 h5 etc.  =)  1/2

Ilustraţia noastră n-ar fi  completă dacă n-am analiza şi finalele de acelaş tip cu două perechi de turnuri, unde decide aceeaşi străpungere cu pionul e:

I.Stohl – L.Ftacnik (Vinkovci 1995)                                                    

1.Cf3 Cf6 2.d4 g6 3.c4 Ng7 4.g3 0-0 5.Ng2 c6 6.0-0 d5 7.cxd5 (multe alte mutări sunt aici posibile: 7.Cbd2, 7.Ca3, 7.Nf4, 7.b3, 7.Ce5, 7.Db3, 7.Da4 etc.) 7…cxd5 8.Cc3 Cc6 (se cunosc deasemenea 8…e6 si 8…Ce4 =) 9.Ce5 e6 (cel mai solid faţă de 9…Cxe5, 9…Nf5, 9…Nd7 sau 9…Cd7) 10.Cxc6 bxc6 11.Ca4 Cd7 12.Nf4 Df6!? (cu ideea 13.e3 e5!? sau 13.Nd6 Te8 14.e3 e5 etc. dar, cum lupta se va desfăşura pe flancul damei, trebuia jucat  12…Da5 sau 12…Na6 etc.) 13.Dc2!? Nb7 (nu mergea  13…Dxd4 din cauza lui 14.Nd6! etc.) 14.Tfd1 (mai precis ar fi fost 14.Nd6! Tfe8 15.e3 e5 16.dxe5 Cxe5 17.Nc5 etc.) 14…Tfc8? (merita atenţie 14…De7 15.Tac1 Tfc8 pentru a se elibera prin c6-c5) 15.Nd6! e5 16.dxe5 Cxe5 17.Nc5 Te8 18.Nd4 (blocajul pionilor negri de către figurile albului este neplăcut) 18…De7 19.Dc5?! (o anumită presiune se obtinea prin 19.Dc3 Df8 20.Cc5 etc. dar albul se gândea la 19…Dd7  dacă 19…Dc7? 20.Nxd5 20.Dc3 ameninţând f4 sau Cc5 etc.+-) 19…Na6! 20.Dxe7 Txe7 21.Nf1 Cg4 (era mai bine de controlat câmpul c5 prin 21…Cd7) 22.Nxg7 Rxg7 23.h3 Cf6 24.e3 Nxf1 25.Rxf1 Ce4 26.Tac1 Te6 27.Cxc5 28.Txc5 Tb8 (dacă 28…a5 29.Td4! a4 30.Tb4 a3 31.b3 Ta6 32.Tb7 etc.) 29.b3 Tb6 30.Ta5! Te7 31.Td4 Rf6 32.Re2 Re5 33.Rd3 f5? (negrul vrea să împiedice străpungerea centrală tematică dar era mai bine de ales între: 33…Rd6 34.Tda4 Tbb7 35.g4 cu planul: f3, Rd4, b4, a3, Tc5-b5 etc. sau 33…Tb5 34.Tda4 Txa5 35.Txa5 Rd6 36.b4 cu ideea de a progresa  prin f3, Rd4, a3, Ta6 etc.)  e

v4 34.e4! (slăbeşte şi mai mult  structura de pioni negri, de exemplu: 34…fxe4+ 35.Txe4+ Rd6 36.Txe7 Rxe7 37.Txa7+ etc. sau 34…Rd6 35.exd5 c5 36.Tc4 Tc7 37.Tca4 Tbb7 38.Rc4 etc.) 34…Td7 35.exd5 cxd5 36.Tda4 h5 (nu mergea 36…Tbb7 37.Ta6 si f4 #) 37.Txa7 Txa7 38.Txa7 f4 39.Te7+ (deasemenea  posibil 39.gxf4+ Rxf4 40.Rd4 etc.) 39…Rf6 40.Te2 g5 41.Rd4 Tc6 (dacă 41…Tb5 42.Tb2 etc.+-) 42.Rxd5 Tc3 43.Te6+Rf5 44.Te5+ Rg6 45.gxf4 gxf4 46.Re4 Tc2 47.f3 Th2 (sau 47…Txa2 48.Rxf4 urmat de Tb5-b8 etc.) 48.Rxf4 Txh3 49.Te6+ Rf7 50.Tb6 Re7 51.a4 Rd7 52.a5 Rc7 53.b4 Th1 54.Rg5 h4 55.Th6 h3 56.f4 h2 57.Rf5! Tb1 58.Txh2 Txb4 59.Tc2+ (şi unul din pioni se va transforma: 59…Rd7 60.Ta2 sau 59…Rb7 60.Tc5 etc.) 1-0
v5 V.Vaisman-G.Goldenberg                                                                  (Clermond-Ferrand 1985)34.Tf4!? (dacă 34…f5 35.f3 străpungând în cele mai bune conditiuni în centru) 34…Rc7?  35.Tf6! (câstigă  un pion 35…Rd7  36.Ta6 Tc7 37.b4 etc.) Rb6 36.Txd5  36.Txd5  Tbd7   37.Txd7 Txd7+  38.Rc4 Te7  39.b4 a6  40.Td6 Rc7 41.Td4 Te5 42.e4 a5  43.f4  Tb5  44.a3 axb4 45.axb4Tb846.e5 Ta8  47.Td6! (manevra de căstig: 35…Rd7  36.Ta6   amenintă  Tf6 sau  Rc5 etc.) 47…Ta3 48.Tf6              48.Tf6  Txg3  49.Txf7+  Rb6 50.Tf6 (poate urma: 50…Tg1  51.b5 Tc1+ 52.Rd3   Rxb5  sau 50…Rc7 51.Txg6 etc. sau  50…Rc7  51.Rc5 Tc1+ 52.Rd4  Tg3 53.Tf7+ Rb6 54.e6 etc.)   1-0

S.Neamţu – R.Alexandrescu (Iaşi 1956)

v6 1.e4! fxe4 2.fxe4 dxe4 3.Re3 Te5 4.Txe5 (albul putea deasemenea să treacă în finalul lui Flohr: 4.Td6+ Re7 5.Txe5+ Rxd6 6.Ta5 etc. dar contrajocul 6…Tb5! 7.Txa6 h5 etc. complica sansele sale de câstig) 4…Rxe5 5.Txe4+ Rd6 6.Th4 h6 7.Tg4 Tb7? (7…g5 punea mai multe probleme) 8.Rd4 Te7 9.Tg6+ Rc7 10.h4 Rb6 11.a4 Rc7 12.a5 Td7+ (sau 12…Tf7 13.Rc5 Rd7 14.Te6! Tf3 15.Td6+! Rc7 16.Tg6 Tf7 17.Re6 etc.+-) 13.Re5 Td5+ 14.Re6 Td7 15.Tg4 (cu ideea Tf4-f7 etc.) 15..g5 16.h5! Td3 17.Rf6 Rd7 18.Rg7 Td6 19.Te4 Rd8 20.Rf7 Td3 21.Te6 Rd7 22.Txh6 Txg3 23.Tg6 Tg4 24.h6 (1-0)

One Response to “Probleme de metodologie în formarea jucătorilor de şah (21)”

  1. Ghita D. said

    Foarte instructiv. Felicitari si toate cele bune !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s