Sah cu Ceausescu

Aici veti gasi cele mai interesante subiecte ale sportului mintii!Nu ezitati sa intrati in misterioasa si tulburator de frumoasa lume a sahului! Sa aveti in fiecare zi pofta de viata si de sah!

Louis Paulsen – Parintele Sahului Hipermodern (1)

Posted by adrianstanca2009 pe august 28, 2010

eu16

Traducere de Adrian Stanca

Remember de vacanta (59): Din articolele publicate pe blog

S-ar rasuci Nimzovich in mormant daca ar auzi ca titlul pe care s-a luptat atat de mult sa-l obtina i s-a acordat lui Luis Paulsen, a carui cariera in sah o pre-dateaza pe a lui cu mai bine de jumatate de secol? Cariera lui Paulsen a inceput odata cu aceea a lui Paul Morphy, care l-a invins intr-un meci in 1857. Dupa aceea el s-a catarat lent spre succes, dar nu a capatat recunoastere deplina si nu a fost nici macar considerat ca apartinand “Scolii Moderne” infiintate de Steinitz.

200px-LouisPaulsen

Louis Paulsen nu a fost apreciat dupa cum merita in timpul vietii

Cariera lui Nimzovich a inceput cu mult timp inainte de primul razboi mondial dar abia in 1924 Dr. Tartakower l-a numit “Parintele Sahului Hipermodern”.  Poate fi acest titlu disputat de un om care a trait cu mult timp inaintea lui, cu mult timp inaintea aparitiei  “Scolii Hipermoderne”? Si cum se face ca numele lui Louis Paulsen a ramas atat de mult in obscuritate? Deoarece inca suntem sub influenta unor idei preconcepute, iar la inceputul carierei sale sahiste- cand ”Scoala Romantica” inflorea- el a stat deoparte, preferand apararea, ci nu atacul. El a facut aceasta cand Morphy si Anderssen traiau, cand combinatiile senzationale si atacul feroce caracterizau metoda jocului. Principiile sahului modern nu existau inca si sa te afli in defensiva insemna sa astepti infrangerea.

In vremea lui Paulsen un jucator care muncea din greu la tabla ca sa rezolve problemele pozitiei era considerat antiteza geniului. Asa se face ca Paulsen nu si-a revenit niciodata de pe urma prejudecatii contemporanilor sai, nici macar dupa ce a avut succes impotriva lui Anderssen, cu care a facut un meci egal si a castigat alte doua meciuri scurte.

Scolile sahului, care caracterizeaza perioade de gandire in sah, nu sunt o inventie noua; si cand “Scoala Romantica” reprezentata de Morphy si Anderssen a fost surclasata de “Scoala Moderna” infiintata de William Steinitz, a parut ca Louis Paulsen are o sansa noua. Unele din ideile sale in deschideri au fost in sfarsit adoptate- apararea lui impotriva Gambitului Regelui Acceptat a parut ca pune capat uneia dintre cela mai populare deschideri in acele timpuri. Totusi tot ce a obtinut a fost titlul de “Maestru al Apararii”; nu era inca recunoscut drept fondatorul unei scoli noi de gandire in sah. A fost o consolare pentru el faptul ca pana si Steinitz a fost recunoscut abia mult mai tarziu, dupa o lunga lupta pentru recunoastere, fara succes? Cum se putea astepta Paulsen sa castige faima cand chiar Steinitz l-a judecat gresit? Abia 31 de ani mai tarziu Steinitz a platit tribut genoului lui Paulsen, cand a scris:

„Herr Louis Paulsen a fost un tip de geniu care acum este general recunoscut dupa ce a trecut prin obisnuita perioada de tranzitie de dispret public si depreciere. El a fost unul dintre pionierii sefi ai scolii moderne care a fost atat de mult luata in deradere la inceput, dar a devenit victorioasa dupa o lupta grea impotriva tuturor felurilor de opozitie sentimentala. Imi doresc sa fiu intolerant impotriva criticilor adversarilor principiilor moderne, si doresc sa mentionez ca in prima parte a carierei mele sahiste eu insusi credeam in mod absolut in vechiul sistem, si imi aduc bine aminte ca atunci cand i-am intalnit pentru prima data pe Kolisch si Andersen mi-am exprimat in termeni depreciativi in privinta stilului de joc al lui Paulsen. Dar ambii jucatori l-au aparat cu caldura pe Paulsen impotriva criticilor mele generale si asta m-a pus pe ganduri.”

PAUL

Steinitz macar a dat credit postum muncii de pionierat a lui Paulsen– dar ce putem spune despre alti contemporani ai lui Steinitz? Dr. Tarrasch a platit tribut jocului subtil al lui Paulsen dar nu l-a recunoscut drept inventator de idei noi in sah. Principala mostenire care ne-a ramas este varianta Paulsen din Apararea Siciliana, dar este posibil ca aceasta sa fie mai mult inventia fratelui sau, Wilfred Paulsen, decat a sa.

Pe de alta parte, contributia sa la Apararea Franceza (1.e4 e6 2.d4 d5 3.e5 c5  4.c3 Nc6) adoptata mai tarziu de Steinitz si Nimzovitch, a fost mult mai tarziu recunoscuta dupa resurectia mutarii sale uitate 6.a3!- dand viata noua in aceasta varianta.

Timpul a trecut; “Scoala Moderna” a devenit si ea demodata; “Scoala Hipermoderna” a devenit la moda. Doua razboaie mondiale si-au pus amprenta asupra sahului si cand o noua abordare a jocului fara idei preconcepute a schimbat fata sahului, rusii au anuntat nasterea unei noi aparari: Varianta Boleslavsky din Apararea Siciliana. Asemenea mutari aparent antipozitionale precum 6…e5 s-au mai jucat inainte dar ele erau de obicei rasturnate si nu li s-a mai acordat atentie ulterior. De data aceasta, Botvinnik a venit in ajutorul mutarii, numind-o ‘una dintre inventiile inteligente din deschideri ale lui Boleslavsky.” Partida Tarrasch-Louis Paulsen, Breslau 1899 a fost publicata in 300 Partide de Sah ale lui Tarrasch si este binecunoscuta. Probabil s-a considerat ca o singura partida nu poate da unui jucator dreptul de a deveni autorul variantei- dar Paulsen a adoptat-o in mod repetat cu succes, si acest lucru ar fi trebuit sa dea de gandit.

1865 Louis Paulsen095-k

A fost aceasta varianta un impuls de moment din partea lui Louis Paulsen sau a fost produsul unei noi abordari fata de deschideri? Steinitz ne-a dat poate un raspuns atunci cand a scris:  “Morphy cu toate marile sale calitati nu s-a aventurat niciodata nicI macar intr-un singur experiment in partea de deschidere a partidelor sale, el a urmat cu increderea calea aratata de predecesori. Paulsen, pe de alta parte, a sapat la radacina jocului in diferite deschideri, si intr-o maniera originala a pavat calea dezvoltarii principiilor in jocul de mijloc si in finaluri.”

Faptul ca aceste partide au fost jucate intre 1883 si 1889, toate in decursul a 6 ani, ar fi trebuit sa indice ca in timpul ultimei decade a carierei sale in sah Louis Paulsen a ajuns la concluzii privind problematica deschiderilor cu mult timp inaintea timpului sau, si intelegerea acestor concluzii ar fi putut duce la o noua abordare a deschiderilor. Concluziile sale nu au fost recunoscute insa si lumea sahului a trebuit sa astepte inca 50 de ani inainte sa ajunga la nivelul unei gandirii atat de avansate.

Tarrasch,Siegbert – Paulsen,Louis [B58]

DSB–06.Kongress Breslau (13), 24.07.1889

[Imre Konig]

1.e4 c5 2.Nf3 Nc6 3.Nc3 Nf6 4.d4 cxd4 5.Nxd4 d6 6.Be2 e5 Tarrasch a declarat ca dupa aceasta mutare Negrul are doua mari slabiciuni (campurile d6 si d5) , in timp ce Botvinnik comentand partida sa impotriva lui Boleslavsky (Sverdlovsk 1943) a pretins ca aceasta este una din inovatiile teoretice inteligente ale lui Boleslavsky. 7.Nf3 Botvinnik a continuat cu 7.Nb3 urmata de 8.f4. Tarrasch a considerat mutarea ‘naturala’ 7.Nf3 mai eficienta, dar nici chiar teoria de azi nu s-a decis asupra celei mai bune mutari. [Ca Louis Paulsen a fost de asemenea pregatit sa infrunte 7.Nb3 o dovedeste partida Gunsberg-Paulsen, Frankfurt, 1887, care acontinuat 7.Nb3 Be7! 8.Be3 0–0 9.g4 o mutare destul de moderna, cu scopul de a lua controlul asupra campului d5, mutare care a fost analizata mai tarziu. 9…Be6 10.g5 Ne8 11.Rg1 Nc7 12.Nd5 Nb8!! 13.Qd2 Nxd5 (Aceasta explica mutarea aparent ciudata a Negrului 12…Nb8. Chiar si azi este preferabil sa se schimbe la d5 cu un cal decat cu un nebun.) 14.exd5 Bf5 cu joc mai bun pentru Negru] 7…h6! O mutare necesara care previne 8.Bg5 8.0–0 [Intr-o partida anterioara dintre J.Berger si L.Paulsen, Nurnberg 1883, Albul a continuat 8.Be3 Be7 9.Qd2 Be6 10.Rd1 a6 11.0–0 0–0 12.h3 Qc7 13.Ne1 Rad8 14.Bf3 Bc4 15.Nd3 d5! si Negrul a obtinut un joc bun.] 8…Be6 Tarrasch lauda aceasta mutare care pregateste d5, si care pentru mult timp a fost o mutare standard. In prezent, totusi, este considerat mai bine sa se continue cu [8…Be7 9.Re1 0–0 10.h3 a6 11.Bf1 b5 12.a3 Bb7 13.b3 Rc8 14.Bb2 Rc7 15.Nb1 Qa8 16.Nbd2 Nd8 Unzicker – Taimanov, Saltsjobaden 1952] 9.Re1 Be7 [Nu 9…d5? 10.exd5 Nxd5 11.Nxd5 Bxd5 12.Nxe5 Nxe5 13.Bb5+ si Albul castiga un pion] 10.Be3 Dupa parerea lui Tarrasch, era mai puternica 19.Bb5 urmata de Ba4 si bb3, pentru a exercita un control mai eficient asupra campului d5. Aceasta idee a fost incercata de Stolz impotriva lui Boleslavsky la Groningen 1946, fara succes totusi. 10…0–0 [10…d5 ar fi egalat pozitia] 11.Qd2 Ng4 Paulsen vrea sa faca un joc de lupta, crezand ca va putea sa forteze mutarea de eliberare d5 mai tarziu in conditii mai favorabile. 12.Rad1 Nxe3 13.Qxe3 Qa5 14.a3 Qc5 15.Qd2 a6 16.b4 Qa7 17.Nd5 Bd8

17b

Foarte important. Nebunul trebuie pastrat pentru a pazi importantele campuri b6 si d6 18.c4 Rc8 19.Qe3 b6! Asigura linia a 7-a pentru o manevra de dama si acopera de asemeneaslabiciunea campului b6. Astazi este stiut faptul ca Negrul isi permite sa faca o asemenea mutare deoarece Albul nu are nebun de campuri negre sa profite de asta, dar chiar si mult mai tarziu cand Nimzovich a facut asemenea mutari, Paulsen tot nu a primit recunoastere. 20.Qd2 Qb7 21.h3 Ne7 In sfarsit excelenta strategie a lui Paulsen se manifesta! Puternicul cal al Albului este alungat deoarece Negrul ameninta 22…Nxd5 si dupa ce Albul ia la d5 cu un pion slabicunea Negrului de la d6 va disparea si pereachea sa de nebuni va deveni eficienta. 22.Ne3! Un raspuns eficient 22…Bc7 [22…Qxe4 23.Qxd6 castiga un pion pentru Alb.] 23.Bd3 Ng6 24.Nd5 Bd8 25.Kh2 Qd7! Din nou o mutare buna a carei semnificatie se va vedea imediat. 26.Qe3 Bxd5! Pana la urma Negrul a gasit momentul potrivit sa schimbe calul. 27.exd5

27a

[27.cxd5 Rc3 28.Qd2 Rxa3 29.Qb2 Qa4 30.Ra1 Rb3 ar da Negrului avantaj. Pregatirea acestei manevre cu 25…Qd7 arata ce maiestrie a jocului pozitional avea Paulsen.] 27…f5 28.Bf1 Qa4 29.Rb1 Qe8 O greseala in criza de timp 30.Nd4 Nf4 31.Nc6 [Era mai puternic 31.g3 Ng6 32.Ne6 Rf7 33.c5 b5 34.c6] 31…Bc7 32.Qf3 Qf7 33.g3 Ng6 34.a4 Ne7 35.b5 a5 36.Be2 Nxc6 37.bxc6 e4 38.Qh5 Qf6 39.Bf1 Rce8 40.Bg2 Qd4 41.Qe2 Re7 [era mai bine 41…f4 42.Bxe4 (42.Rbd1 Qc5 43.gxf4 Rxf4 44.Qe3 Rxf2 45.Qxc5 bxc5 46.Kg3 e3) 42…fxg3+ 43.Kxg3 Rxe4 44.Qxe4 Qxf2+ 45.Kg4 Bd8 castiga pentru Negru] 42.Rbd1 Qf6 43.Qd2 Rfe8 44.Re2 Re5 45.Rde1 g5 46.Kg1 h5 47.Qd4 g4 48.h4 Kg7

48b

½–½

(VA URMA)

Aici puteti vedea partida!

(SURSA: IMRE KONIG – THE FATHER OF HYPERMODERN CHESS)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s