Sah cu Ceausescu

Aici veti gasi cele mai interesante subiecte ale sportului mintii!Nu ezitati sa intrati in misterioasa si tulburator de frumoasa lume a sahului! Sa aveti in fiecare zi pofta de viata si de sah!

Uimitorul Bobby Fischer

Posted by dan bujor on September 14, 2010

Nu trebuie să fii şahist ca să realizezi că Bobby Fischer este un om absolut uimitor (n.t. articolul a fost scris în 1994). În afară de numeroasele sale realizări în şah, el are un IQ astronomic, şi o memorie de excepţie; în lumea şahului, niciun jucător nu s-a dovedit a fi, vreodată, la fel de devotat ca Bobby Fischer. Fischer este “în general recunoscut ca fiind cel mai mare şahist al tuturor timpurilor” (Pandolfini 1). Robert James Fischer s-a născut în Chicago, Illinois, pe 9 martie 1943. Părinţii lui au divorţat în 1945, iar mama sa i-a mutat pe el şi pe sora lui în Brooklyn, un an şi ceva mai târziu. “La vârsta de şase ani a dobândit un set de şah şi, în curând, a devenit profund absorbit de joc” (Hooper şi Whyld 115). Acesta a fost începutul unei legende.

La 13 ani l-a învins pe IM Byrne Donald într-o partidă recunoscută ca “jocul secolului”

Bobby Fischer a avut multe realizări incredibile în sah. La vârsta de doisprezece ani, Fischer a început să viziteze marele Manhattan Chess Club, care îi avea pe cei mai buni jucători din ţară, şi “chiar şi atunci, cu greu putea să-l bată cineva” (Schonberg 258). La vârsta de treisprezece ani, Fischer l-a învins pe maestrul internaţional Donald Byrne, în ceea ce a fost, în general, recunoscut ca “jocul secolului.” Mutările câştigătoare au fost, poate, cele mai profunde jucate vreodată de un tânăr” (Pandolfini 2). În 1957, la vârsta de paisprezece ani, a câştigat US Junior Championship, care a fost o realizare frumoasă pentru un tânăr de vârsta lui. Cu toate acestea, în acelaşi an a câştigat US Senior Championship depăşindu-l pe renumitul Samuel Reshevsky, ceea ce a fost o realizare uimitoare pentru un om de orice vârstă.

Fischer a devenit cel mai tânăr Mare Maestru din istoria şahului, la vârsta de cincisprezece ani. “La 16 ani el era capabil să-şi câştige existenţa din sah” (Hooper 115), şi ridica statutul oricărui turneu la care participa. Singurele lucruri pe care le mai avea de făcut era să câştige Meciurile Candidaţilor şi apoi Meciul pentru Campionatul Mondial. În 1971, pasul unu a fost realizat cu o dominaţie extraordinară, lăsând doar meciul pentru titlul mondial. În 1972, Fischer l-a dominat pe Borris Spassky şi a devenit campion mondial.

Mare maestru la 15 ani

La numeroasele realizări din şah ale lui Bobby Fischer, au contribuit IQ-ul lui mare şi memoria lui enormă. “Probabil că nu există alt subiect care să-i intrige pe jucătorii de sah la fel de mult ca procesele interioare ale minţii lui Bobby Fischer” (Brady V). Şahistii au simţit, universal, că şi-ar putea îmbunătăţi jocul prin înţelegerea modului în care funcţionează mintea lui Fischer, dar nu trebuie să fii şahist ca să realizezi că Fischer are capacităţi mentale enorme. Un specialist în ştiinţe politice, de la liceul lui Fischer din Brooklyn, a avut oportunitatea să studieze performanţele personale ale lui Fischer. El a fost uimit să vadă că I.Q.-ul lui Fischer a fost în jur de 180, ceea ce îl situează printre cei mai geniali oameni. În plus, Fischer are o memorie care reţine incredibil de uşor.

Fischer şi-a amintit nu numai poziţia, ci, de asemenea, analiza pe care o făcuse în trecerea de 5 secunde pe lângă masa mea cu câteva luni înainte!

Cu o ocazie, chiar înainte de Meciul pentru Campionatul Mondial de la Reykjavik, Fischer a făcut un tur al Islandei pentru câteva zile. Într-o dimineaţă el l-a sunat pe Frederick Olaffson, care era singurul mare maestru al Islandei. Fiica lui Olaffson, care vorbea doar islandeza, a răspuns la telefon şi Fischer a spus, “Cu domnul Olaffson, vă rog.” Fata i-a explicat că părintii ei  ieşiseră din casă, şi că nu aveau să revină până la cină. Fischer nu ştia niciun cuvânt in islandeză, şi nu a înţeles-o pe fetiţă. Fischer a trebuit să închidă telefonul cu o scuză. Mai târziu, în aceeaşi zi, Fischer a întâlnit un alt jucător de şah islandez care vorbea limba engleză. După ce i-a explicat ce se întâmplase, Fischer “i-a repetat apoi fiecare cuvânt islandez auzit la telefon, imitând sunetele cu o inflexiune perfectă, de fapt atât de bine, că islandezul a putut să-i traducă cuvânt cu cuvânt mesajul” (Brady vii) . Frank Brady a asistat la un alt exemplu uimitor al capacităţii sale mentale:
„În 1963 Fischer a jucat, şi a câştigat, în statul Campionatul Open al New York-ului la Poughkeepsie. În timpul ultimei runde a jucat un final complicat cu Frank S. Meyer. . . Fischer, în drum spre toaletă, s-a oprit pentru scurt timp la masa mea, poate pentru cinci secunde, şi apoi a mers mai departe. Câteva luni mai târziu, el m-a vizitat la birou. . . “Cum s-a terminat jocul tău din ultima rundă?” m-a întrebat el. I-am spus că am câştigat, dar cu dificultate. “Ai jucat Db5?” a întrebat el. I-am spus destul de sincer că nu-mi puteam aminti ce am jucat. El a aşezat imediat pe tablă poziţia exactă ca să mă “ajute” să-mi aduc aminte, şi apoi mi-a demonstrat variaţia pe care ar fi trebuit s-o fi jucat pentru a avea asigurat un câştig mult mai economic. Principalul este că şi-a amintit nu numai poziţia, ci, de asemenea, analiza pe care o făcuse în trecere pe lângă masa mea cu cateva luni înainte.” (VII)

Fischer nu a uitat niciodată un joc pe care l-a jucat, sau o analiză pe care o citise

“Se spune că el nu a uitat niciodată un joc pe care l-a jucat, sau o analiză pe care o citise” (Schonberg 264). Fischer îşi putea aminti, de asemenea, cele mai multe dintre jocurile sale de bliţ, în care ambii jucători sunt limitaţi la cinci minute pentru a face toate mutările. După Campionatul Mondial de Şah rapid de la Herceg Novi, Iugoslavia, din 1970, “Fischer a recitat din memorie mutările tuturor celor douăzeci şi două de partide ale sale, care conţineau mai mult de 1000 de mutări!” (Brady VIII). Nu numai că el îşi amintea partidele de şah rapid direct după un meci, el era cunoscut, de asemenea, că şi le amintea dupa ani de zile. “Fischer l-a întâlnit pe şahistul rus Vasiukov, şi i-a arătat o partidă de şah rapid pe care cei doi o jucaseră în Moscova, cu cincisprezece ani mai înainte. Fischer şi-a amintit partida, mutare cu mutare” (Brady VII). Este simplu de văzut că aceste calităţi au avut un rol esenţial în realizările din şah ale lui Bobby Fischer, dar IQ-ul lui şi capacitatea lui de memorie  nu ar fi dus nicăieri fără o calitate esenţială.

Bobby a avut o dorinţă copleşitoare să câştige, să domine, iar şahul a devenit mijlocul prin care a reuşit

Bobby Fischer avea o dorinţă copleşitoare de a câştiga. Unul dintre profesorii săi a remarcat nevoia lui competitivă anormală.
“Indiferent ce juca, fie că era baseball sau tenis, el trebuia să termine înaintea tuturor. Dacă s-ar fi născut lângă un bazin de înot el ar fi fost campion la înot. S-a întâmplat, pur şi simplu, să fie şahul. ” (Schonberg 261) “Băiatul, provenit dintr-o familie săracă şi fără prieteni, a avut o dorinţă copleşitoare să câştige, să domine, iar şahul a devenit mijlocul prin care a reuşit” (Schonberg 261).
Fischer a fost un monomaniac, el a avut o obsesie, şi o idee, şi el avea să fie jucătorul de şah “Cel mai bun din toate timpurile.” Oamenii care au fost apropiaţi de Fischer spun că el studia şah zi şi noapte, şi că niciodată nu l-au văzut făcând altceva, cu excepţia şahului. Fischer a fost dedicat în totalitate şahului, şi nu a mai găsit loc pentru fete sau prieteni. Singurii oameni pe care îi întâlnea social erau jucătorii de şah. “Privit drept anti-social, urând orice fel de autoritate, el a devenit din ce în ce înstrăinat de semenii săi” (Hooper 115). Fischer şi-a satisfăcut viaţa sa afectivă prin înfrângerea adversarilor săi, şi de aceea era atat de important să câştige. După ce Fischer a luat titlul de campion mondial de la Spassky, Spassky a comentat mai târziu “Fischer are o dorinţă arzătoare de a câştiga fiecare partidă.”

Spassky a spus: “Fischer are o dorinţă arzătoare de a câştiga fiecare partidă.”

Cariera în şah a lui Bobby Fischer a fost plină de realizari, care i-au câştigat titlul, acordat de egalii lui, de “Cel mai bun jucător de şah din toate timpurile.” I.Q.-ul şi memoria lui au fost esenţiale pentru succesul său, dar fără devotamentul sau total, el nu ar fi devenit niciodată o legendă.

Sursa: http://www.howtoadvice.com/Chess/BobbyFischer

One Response to “Uimitorul Bobby Fischer”

  1. PapaMalick said

    Nu stiu de ce, dar nu se incarca pozele la acest articol. Sa fie vina browserului meu? Folosesc Mozilla Firefox.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s