Sah cu Ceausescu

Aici veti gasi cele mai interesante subiecte ale sportului mintii!Nu ezitati sa intrati in misterioasa si tulburator de frumoasa lume a sahului! Sa aveti in fiecare zi pofta de viata si de sah!

Cum să vă îmbunătăţiţi jocul de mijloc (Partea 2 – Combinaţii)

Posted by dan bujor pe Martie 2, 2016

Traducere de Daniel Bujor

Aici puteti revedea – Cum să vă îmbunătăţiţi jocul de mijloc 

(Partea 1 – Tipare)

Fie că-i spunem combinaţie, sacrificiu, manevra, sau variaţie forţată, este o parte esenţială a jocului.

Intrebati cativa jucatori de sah de ce joaca, şi veţi obţine o varietate de răspunsuri. Unul va spune „pentru competitie”; un altul, „pentru a-mi păstra mintea în formă”, şi altcineva ar spune „pentru frumusete”. Ultimul răspuns ar putea face sa se ridice cateva sprancene. Ce ar putea fi frumos in miscarea unor mici piese de lemn pe o tablă cu patrate?

Şahul, de fapt, are prea puţin de-a face cu micile piese de lemn. Este mai mult despre manipularea modele geometrice complexe, pentru a atingerea unui obiectiv clar. Aceste modele iau mai multe forme şi variază în funcţie de ingeniozitatea şi priceperea jucătorilor.

Emanuel Lasker-campion mondial la sah 1894-1921

Una dintre zonele cele mai fertile pentru modele frumoase este combinaţia. Combinaţiile sunt unele dintre acele lucruri care sunt uşor de la faţa locului, dar greu de definit. Emanuel Lasker le-a definit ca o retea de variaţii.

În acele cazuri rare in care jucatorul poate detecta o variaţie sau o retea a acestora care conduce la un deznodamant dorit, prin forţă, totalitatea acestor variaţii şi conexiunea lor logică, structura lor, sunt denumite „combinaţie”. Iar cel care urmează în jocul sau un astfel de lant de mutări se spune că „face o combinaţie.” (Lasker’s Manual of Chess)
Primele lui două exemple sunt in următoarele poziţii.

P10
1.f6 g6 2.Qh6 duce la mat

1.Ne7 + câştigă Regina sau duce la mat după 1…Kh8 2.Qxh7+ Kxh7 3.Rh3

Cel de-al doilea exemplu al lui Lasker diferă de primul prin faptul că implică un sacrificiu cu 2.Qxh7+. Unii autori merg atât de departe incat sa spuna ca un sacrificiu este indispensabil pentru o combinaţie. Iată o altă definiţie a unei combinaţii, dată de către niste autorităţile in domeniu, David Hooper şi Kenneth Whyld.

Combinaţia, o secvenţă de mutari forţate cu o ţintă specifică, şi bazată pe tactici. Un sacrificiu este probabil să fie prezent şi Botvinnik, printre altii, spune că este întotdeauna prezent. Scopul poate fi diferit, de la o resursă defensivă la un atac de mat, de la un mic avantaj poziţional la un caştig de material. Esenţiale pentru cele mai multe dintre combinaţii, şi un motiv pentru popularitatea lor, este surpriza: seria de mutări diferă în forma de continuarea care, în mod normal, este de aşteptat. (The Oxford Companion to Chess)
Menţiunea la Mihail Botvinnik se referă la un eseu intitulat „Ce este o combinaţie?”, o anexa la a sa One Hundred Selected Games (O suta de partide selectate). Botvinnik a dat ca exemple două finaluri.


1.b6 axb6 (1… cxb6 2.a6 este o variantă in oglindă) 2.c6 şi un pion promovează


1.Kd7 Kc5 2.Ke6 Kd4 3.Kf5 Kc3 4.Ke4 Kb2 5.Kd3 Kxa2 6.Kc2, remiza

Botvinnik a fost de acord că primul exemplu este o combinaţie deoarece implică un sacrificiu de doi pioni, dar l-a numit pe al doilea o manevra, deoarece nu includea niciun sacrificiu.

O combinatie este o variantă forţată cu sacrificiu. Mi se pare că aceasta este o definiţie atât exactă cat şi simplă. O combinaţie nu trebuie să fie confundată cu o manevra forţată. Există două tipuri de manevre: poziţionala, atunci când mutările adversarului nu sunt forţate, şi forţata. Atunci, care este diferenţa dintre o combinaţie şi o manevra? O manevră forţată este o variantă forţata, fără sacrificiu.
Indiferent daca voi considerati o anumită variaţie a fi o combinaţie, o manevra, sau altceva, familiarizarea cu temele recurente tactice vă va îmbunătăţi jocul. Marele instructor Siegbert Tarrasch a fost chiar mai hotarat:

„Într-un joc bine planificat [combinatiile] apar destul de automat; este adesea posibil sa le reduceti la anumite tipuri simple şi, prin urmare, puteţi sa va antrenati imaginaţia, puteţi învăţa sa combinati facand din aceste manevre constant recurente obiectul de studiu pentru dumneavoastră. Esenţial pentru ucenic este sa repete şi sa studieze mereu ceea ce a învăţat, până când aceasta devine o parte din sine.” (The Game of Chess)
Tarrasch a încercat să clasifice combinaţiile in teme cum ar fi „legarea”, „atacul dublu”, şi „piesa nepazită”.

Sursa http://www.mark-weeks.com/aboutcom/aa02k02.htm

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s