Sah cu Ceausescu

Aici veti gasi cele mai interesante subiecte ale sportului mintii!Nu ezitati sa intrati in misterioasa si tulburator de frumoasa lume a sahului! Sa aveti in fiecare zi pofta de viata si de sah!

Structura psihologica a jucatorului intre Sherlock Holmes si Steinitz

Posted by ceausescuiulian pe Aprilie 13, 2016

SHERLOCK HOLMES:

„Amberley excelează în jocul de şah-şi acesta  Watson, este semnul unei minţi combinative…”


chodalexander

Maestrul englez C.O.’D Alexander

Incercînd să analizeze structura psihologică a jucătorilor de şah, maestrul englez C.O.’D Alexander ajunge la concluzia că există trei categorii principale de practicanţi ai acestui joc : sociali, obsesivi şi profesionali.

1)Pentru prima categorie, şahul este un mijloc de ca­nalizare a energiilor, de recreare, de deconec­tare. El îl citează pe psihologul dr. Peter Watson : „Maestrul britanic Stuart Milner-Barry mi-a povestit că atunci cînd fizicianul rus Piotr kapitza lucra în laboratorul Cavendish de la Institutul Rutherford, el adesea intra în camera lui Milner-Barry într-o stare de istovire şi îi cerea să joace împreună o par­tidă de şah, întrucît se simţea frustrat de o problemă de cercetare. Şi eu, explică psiho­logul, am avut experienţe asemănătoare în cercetările mele. S-ar părea că o sarcină in­telectuală la fel de solicitantă dar total dife­rită poate permite depăşirea unei blocări fără a risipi energia mentală necesitată de rezolvarea unei probleme
holmes_watson

Celebrii Sherlock Holmes si Dr. Watson

Ju­cătorului social, susţine Alexander, şahul îi permite de asemenea să-şi elibereze unele „instincte agresive pe care le poate avea din abundenţă”. Unui astfel de jucător îi place să facă planuri : „Sherlock Holmes — şi ce bun jucător de şah ar fi fost ! — explică în-tr-una din cărţi cum a detectat, un alt mişel: «Amberley excela în şah — şi acesta, Watson, este semnul unei minţi combinative». O ob­servaţie corectă deşi în loc de minte combinativă ar fi putut spune,,un bun creator de planuri”. în toate aceste cazuri şahul este un joc. Jucătorul social îşi exercită puterile în­tr-un domeniu dificil şi suficient de absor­bant pentru ai angaja întreaga atenţie, dar fără a-i implica responsabilităţile şi anxietă-ţile vieţii reale.

sherlocksmall sherlock_holmes

2)Pentru jucătorul obsesiv indiferent dacă e slab sau puternic. — continuă Alexander — şahul nu mai e un joc ci un substitut al vie­ţii. El evadează din lumea complicaţiilor umane în universul mai restrîns al şahului Cîteodată oamenii spun că şahul a ruinat ca­riera cuiva — a cheltuit atît de mult timp pentru joc încît nu a mai reuşit în restul vieţii. Acest fel de a gîndi pune însă căruţa înaintea cailor. Nu şahul i-a provocat eşecul, slăbiciunea lui 1-a îndreptat în mod obsesiv spre şah… Imaginarul Lujin din romanul lui Nabokov „Apărarea Lujin” este un bun exem­plu de jucător obsesiv. Totuşi, maestrul de şah nu este tipic pentru această categorie. Maestrul care joacă cu succes are un motiv practic puternic pentru a da prioritate şahu­lui. Jucătorul care nu obţine succese şi con­tinuă să joace este prototipul acestui grup.

robjamfisc

3)In ceea ce-i priveşte pe jucătorii profesionalişti Alexander este de părere că „profesionalistul din ţările occidentale este mai mult un individual, un rebel, un artist cu tempe­rament ; efortul intelectual şi de voinţă pen­tru a deveni maestru capabil de succese i-ar fi permis să obţină succese şi în alte profe­sii. Dar aceşti profesionalişti au în ei fie ceva din dragostea obsesivă pentru şah din a doua grupă, fie dorinţa de a evita reţeaua de obli­gaţii profesionale şi sociale implicate de o carieră obişnuită. La Fischer s-au manifestat ambele caracteristici în forme extreme”.

steinitz___

Alexander îi combate pe cei ce susţin că Sahul profesionalist ar implica riscuri mai mari în domeniul sănătăţii. El consideră că referinţele ce se fac la Steinitz care a decla­rat că ar putea juca o partidă cu Dumnezeu dîndu-i înainte piese nu e semnificativă. Steinitz era atunci bătrîn şi bolnav, cu un an înainte de a muri. Oricum, nu există nici un fel de date statistice care să ateste că in­cidenţa bolilor mentale în rîndurile şahişti­lor ar fi mai mare decît în alte grupuri comparabile…

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s