Sah cu Ceausescu

Aici veti gasi cele mai interesante subiecte ale sportului mintii!Nu ezitati sa intrati in misterioasa si tulburator de frumoasa lume a sahului! Sa aveti in fiecare zi pofta de viata si de sah!

Guru (Maestrul) (II)

Posted by ceausescuiulian pe Septembrie 22, 2017

Aici puteti revedea prima parte a articolului Guru (Maestrul) (I)

Mihail BOTVINNIK: „Regimul de turneu al şahistului”


Evoluând la cel de-al 11-lea Campionat al URSS, eu mi-am propus , în special, obiective sportive. Spre exemplu, acum eu mă străduiesc să joc calm, să-mi stăpânesc emoţiile , însă nu e atât de lejer să faci faţă la acest capitol.

Mihail Botvinnik

Calmul nu este, nicidecum, un lucru decorativ; gândirea mi-e lucidă doar atunci când sunt liniştit, de aceea în timpul turneului, în mod special, mi-am antrenat această trăsătură. Recunosc: sunt satisfăcut de rezultatele obţinute. Apoi, tindeam, pe măsura posibilităţilor, să mă debarasez  de criza de timp. Eu m-am deprins să cheltui, de o manieră economă, timpul, chiar dacă uneori, în mod conştient, aceasta diminua calitatea jocului meu. Nu aveam o altă cale mai oportună, deoarece cum altfel m-aş fi obişnuit să „cruţ” minutele.

Al treilea obiectiv consta în necesitatea de a-mi menţine energia pe întreaga durată a competiţiei. La acest campionat, eu am reuşit să irosesc uniform energia, iar pe ultima sută de metri am mai păstrat forţe.

De fapt, nu prea am rămas satisfăcut de propriu-mi regim de turneu. După dejun, mă plimbam (o oră), apoi mă pregăteam de partidă (25-30 minute), după care mă odihneam.

La 15:30-prânzul, apoi, circa o oră, mă relaxam. De ce? A te relaxa înaintea partidei este foarte util, întrucât aceasta te înviorează, îţi sistematizează gândurile. Runda s-a încheiat la 22:30. Am cinat la 23:00, iar peste o oră m-am culcat. În debutul turneului, eu mă culcam mai târziu, fiindcă înainte de somn analizam partidele şi de aceea dormeam prost. Prin urmare, eu adormeam nu mai devreme de ora 3:00 şi, în consecinţă, somnul nu-mi restabilea complet forţele. Acum, însă, în timpul întrecerilor, eu, înainte de somn, nu mai analizez partidele şi sper  să nu mai repet niciodată greşeala amintită.

Meciul Tal – Botvinnik , 1960

Aşadar, cea de-a patra sarcină sportivăorganizarea corectă a regimului de turneu-a fost îndeplinită la un nivel semisatisfăcător. Totuşi, eu am reuşit să realizez ultimul obiectiv sportiv-am devenit Campion al URSS. Performanţa e una extraordinară, însă am sesizat că în jocul meu persistă un neajuns esenţial: lasă de dorit tehnica de realizare a avantajului. În mod surprinzător, însă, eu, în sfârşit, am învăţat să joc cu piesele negre. În 8 partide, având negrul, am totalizat 6,5 puncte. Marea majoritate a jurnaliştilor de şah, referindu-se la jocul meu, au accentuat „erudiţia în deschidere”, graţie căreia eu învingeam adversarii. Eu şi anterior consideram că aceste „recenzii” sunt puţin întemeiate. Da, e adevărat că, de  obicei, o serie de partide  le-am câştigat încă în deschidere, însă doar se ştie că fiecare şahist râvneşte să încheie cât mai repede partida. N.B! Jucând cu negrul, ar fi imposibil ca „erudiţia în deschidere” să ne asigure un asemenea rezultat solid, deoarece, indiferent de „imensitatea” erudiţiei respective, ar fi ireal să obţinem, cu piesele negre, avantaj în deschidere absolut în toate partidele. Deci, eu îmi depăşeam adversarii în lupta ulterioară.

În ce mod mă pregătesc de turnee? Asimilând tehnica de pregătire, eu mi-am expus metoda în cartea „Meciul Flohr-Botvinnik”.

Cartea meciului Flohr – Botvinnik

Întâi de toate, în ajunul turneului, trebuie să avem grijă de sănătatea noastră, deoarece anume starea bună a sănătăţii constituie chezăşia succesului sportiv. Pentru aceasta, cel mai potrivit ar fi să petrecem 15-20 de zile la aer curat, în afara oraşului.

De obicei, eu încep pregătirea şahistă examinând literatura recentă de şah. Mă familiarizez cu partidele noi şi interesante. Parcurgând literatura respectivă, eu fac unele însemnări. Totodată, evidenţiez toate partidele viitorilor mei adversari într-un turneu concret. Eu studiez particularităţile jocului acestor maeştri, variantele lor preferate în deschidere.

În continuare, sondez în labirinturile acelor scheme din deschidere, pe care intenţionez să le utilizez în turneul respectiv. Aici, ţin să remarc că şahistul nu poate şi nici nu trebuie, în viziunea mea, să joace toate deschiderile, care există în teorie. Pentru o singură competiţie ar fi suficiente 3-4 deschideri pentru alb şi acelaşi număr pentru negru. Aceste deschideri, însă, trebuie să fie bine studiate. Dacă maestrul nu are în arsenalul său asemenea deschideri, atunci puţin probabil să spere la un rezultat sportiv bun.

Aşadar, schemele au fost elaborate, însă procesul continuă. Şahistul, neapărat, trebuie să verifice schemele mai puţin convingătoare în cadrul unor partide de antrenament. De asemenea, partidele de pregătire vor fi utile şi pentru acei jucători care sistematic se confruntă cu crize teribile de timp.

Dacă punctul vulnerabil al maestrului îl constituie finalurile, el trebuie să se călăuzească de exemplul lui Vitali Cehover, care în ultimul timp a lucrat intensiv în domeniul finalurilor şi, în special, a fost preucupat de studii, înregistrând succese considerabile.

În sfârşit, staţia terminus! Cu vreo 5 zile înaintea concursului, se recomandă să întrerupem orice ocupaţie cu şahul. Deci, o pauză de relaxare. Metoda amintită este necesară, îndeosebi, pentru a nu epuiza interesul faţă de lupta şahistă.

Mai există încă o posibilitate colosală de desăvârşire. În ce constă arta maestrului în şah? În general, în iscusinţa de a analiza poziţiile de şah; calculul variantelor vizavi de aprecierea potiţiei-iată arta veritabilă a analizei.

Kasparov la Scoala de sah a lui Mihail Botvinnik

N.B! Cel ce aspiră să devină un şahist remarcabil trebuie să se perfecţioneze şi în domeniul analizei şahiste. Partidele comentate şi publicate în diferite reviste constituie un procedeu autentic de desăvârşire.

De asemenea, este important să învăţăm să analizăm şi să comentăm critic partidele proprii, ceea ce ar duce la o înţelegere mai profundă a şahului.

Trebuie să studiem istoria, să ne familiarizăm detaliat cu creaţia celor mai valoroşi mari maeştri din întreaga istorie a şahului mondial, să cercetăm căile de dezvoltare a curentelor şi ideilor creative în şah. În caz contrar, nu vom reuşi să obţinem succese impresionante.

Schimbările ce au loc în lumea modernă sporesc interesul faţă de şah, pentru acest joc nobil şi inepuizabil. Sper că tinerii care au ales profesia de pedagog vor avea un viitor strălucit.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s